SCURT ISTORIC AL COMUNEI VIZANTEA – LIVEZI
COMUNA VIZANTEA- LIVEZI este asezata între dealurile subcarpatice din nord -vestul judetului Vrancea. Ea este strabatuta de drumul județean 205 E ce leaga comuna Vidra de comuna Campuri.
Comuna Vizantea- Livezi a luat fiinta la data de 31 martie 1968 prin unificarea fostelor comune Livezile şi Vizantea ca urmare a organizarii administrative-teritoriale a Romaniei si sistematizarea localitatilor rurale.
Comuna este formata din cinci sate şi anume: Vizantea-Razaşeasca, Vizantea -Manastireasca, Livezile, Piscu- Radului si Mesteacanu.
Cel mai vechi sat al comunei Vizantea – Livezi este satul Vizantea- Razaseasca. Vechimea acestui sat este atestata întru-un document din timpul domnitorului Alexandru Voda Lapusneanu care vinde unui anume Coman portiunea de teren, cuprinsa actual de satele Razaşeasca si Livezile, intemeind satul Vizautul Mare ( Vizantea- Razaşeasca). Ulterior urmasii lui Coman au vandut la 15 mai 1588. În timpul domnitorului Petru Voda jumatate din ceea ce cumparase unor vranceni cu numele Bodiu si Caba şi astfel a luat fiinta satul Vizautul Mic (Livezile).
In ceea ce priveste denumirea actuala, a comunei exista mai multe posibilitati de interpretare: dupa unii cercetatori numele de Vizantea comun celor doua sate Vizantea-Razaseasca si Vizantea -Manastireasca ar fi în amintirea Bizantului care în diverse limbi slave, de pilda în bulgara, este numit Vizitisa. Aceasta s-ar explica doar din faptul ca numele provine de la manastirea ce a existat pe teritoriul actual al satului Vizantea – Manastireasca. O alta ipoteza ar fi ca numele este de origine ungureasca (viz-apa). O a treia ipoteza şi cea mai credibila este cea conform careia denumirea este de origine pecenego – cumana întrucat aceste teritorii au fost stapanite de cumani si multe din denumirile localitatiilor din Vrancea sunt de origine cumana. Prima si a doua ipoteza sunt mai putin credibile deoarece Manastirea a fost întemeiata ulterior întemeierii satului cu acest nume, iar ungurii nu si-au facut aparitia în perioada înfiintarii satelor astfel ca denumirea nu putea sa fie de origine ungureasca.
Un rol important în istoria comunei l-a avut Manastirea Vizantea întemeiata la 18 aprilie 1584 de Staretul loan Brosteoc socotit primul ctitor al manastirii. Aceasta se dezvolta treptat prin mai multe danii facute de domnitorii Moldovei: Ieremia Movila si Ştefan Tomsa precum si de alti domnitori si boieri ai Moldovei.
În perioada interbelica satul Vizantea-Manastireasca figura printre cele mai dezvoltate localitati din tara, pentru ca aici functiona din anul 1886 “Statiune balneoclimaterica Vizantea”. Aceasta statiune avea o importanta baza de tratament pentru diferite boli, existand spital si sali de tratament. In sat s-au deschis in aceasta perioada cateva restaurante si carciumi, care detineau un important rol economic. Acestea au dus la atragerea multor turisti, statiunea fiind vizitata de un numar mare de turisti dar si de persoane care sufereau de diverse boli si veneau aici pentru tratament.
Izbucnirea celui de al Doilea Razboi Mondial, produce mari distrugeri materiale si umane comunei Vizantea-Livezi. Foarte multi locuitori ai comunei participau la razboi contra Uniunii Sovietice, apoi contra Germaniei. Multi soldati sunt luati prizonieri si inchisi in lagare din Uniunea Sovietica, dar si Germania.
Dupa terminarea razboiului incepe declinul social-economic al comunei. Statiunea Vizantea este lasata in paragina din cauza indiferentei autoritatilor si regimului politic ce au precedat razboiului.
Odata cu venirea la putere a regimului comunist, incepe migrarea fortei de munca catre marile centre industriale. Foarte mulţi locuitori din comuna se stabilesc in centre ca: Bucuresti, Brasov, Constanta, Galati, Focsani, Bacau, Braila. Multi s-au angajat in minele din Valea Jiului si din zona orasului Balan.
Aceasta migrare de forta de munca s-a produs si din cauza confiscarii terenurilor agricole de catre Cooperativele Agricole de Stat (C.A.P.). In anul 1962 s-a infiintat C.A.P.-ul Vizantea.
Totusi in aceasta perioada s-au adus si unele beneficii comunei cum ar fi construirea de scoli in toate satele, s-a construit primaria (Vizantea Razaseasca), s-a asfaltat o parte din drumul judetean care traverseaza comuna (DJ 205 E Vidra – Campuri), care in prezent este intr-o stare bună fiind reabilitat între anii 2009-2012, s-au construit poduri peste paraul Vizauti, s-a racordat la reteaua electrica toata comuna, s-au construit caminele culturale (Vizantea_Manastireasca, Vizantea-Razaseasca si Livezile).
Dupa anul 1990, foarte multi o oameni care plecasera sa munceasca in marile centre industriale ale tarii s-au intors in comuna pentru ca multe din intreprinderile si minele in care lucrau s-au inchis. Li s-au retrocedat pamanturile luate de stat in mod abuziv, iar in prezent se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor.
Este clar ca numele de Manastireasca provine de la Manastirea ce a existat in sat, dar in cazul celui de-al doilea sat nu se stie care au fost faptele prin care locuitorii satului Vizantea-Razaseasca au ramas razeşi.
Denumirea veche a actualului sat Livezile, Gauri, a rezultat de la numele de familii ale unor locuitori cum ar fi : Gaureanu si Gauri, asa cum mai exista si astazi.
Satul Piscu-.Radului de astazi s-a aflat in proprietatea Paharnicului Radu care a venit pe teritoriul acestui sat construindu-si locuinta pe piscul cel mai înalt de unde supraveghea teritoriul sau. Astfel a luat denumirea de Piscu Paharnicului Radu pe care localnicii 1-au simplificat in Piscu-Radului.
Satul Mesteacanu, cu denumirea veche Purcei, este cel mai retras loc din comuna situat la 3 km de drumul județean 205 E.
Dincolo de frumusetea acestor meleaguri, comuna noastra se remarca prin existenta unor izvoare de ape minerale situate in satul Vizantea- Manastireasca, precum si de existenta stejarului la tulpina caruia, potrivit legendei, s-ar fi odihnit Ştefen cel Mare, in drumul sau spre meleagurile vrancene la Tudora Vrancioaia. Acest stejar a putut fi admirat pana in urma cu aproximativ 10 ani.
Bibliografie:
Monografia Manastirii Vizantea de I.Grosu
Monografia Comunei Rurale Vizantea de inv.Racu Zamfirita